Candva spuneam ca o sa plec si o sa uit de tot ce a fost...de un trecut care m.a marcat si de vorbe care au durut si nu si.au avut rostul...Dar pe urma am realizat ca daca as face.o as fi un las...un om care nu are curajul sa infrunte realitatea si un om cu o constiinta neimpacata...un om care nu a facut tot posibilul pentru a repara ce a stricat, un om ce a luptat pentru el...asa ca am decis sa fac o schimbare si sa infrunt realitatea oricat de dura ar fi! Sa imi reglez gandurile si sa trec printr.o maturizare...Aceasta perioada chiar a adus acea maturizare necesara si privirea unor lucruri dintr.o alta perspectiva...lucruri care ajuta.
Cu toate ca ecoul vocii ei inca imi bantuie gandurile...intentia mea e de a ma indrepta catre nicaieri dar iluziile nu mai sunt la fel de puternice...intr.adevar e greu si incerc sa uit...iar in mine e o lupta intre amintiri si ambitia de a renunta. intre mine si ea au ramas decat iluziile nimic mai mult.
Inca visator!
