Ce ar mai fii de zis? Puteam sa am o viata perfecta. Puteam sa fiu fericit. Puteam sa am lumea la picioare pentru prima data. Puteam sa imi cant gandurile fara griji. Puteam sa nu imi bat joc. Puteam sa nu imi doresc sa imi aduc aminte de trecut. Puteam sa nu ma schimb.
Dar am facut.o. Acum un an vroiam sa imi aduc aminte cu placere de ziua asta. Acum nu mai vreau sa imi amintesc. Acum stau si ma contrazic cu visele stiind ca o sa raman cu nimic. Dar decat acel nimic mai bine plin de dorinta, impacandu.ma cu gandul ca speranta nu a murit. Realizam totusi ca fericirea e de scurt metraj, scumpa si aproape toata s.a dat. Invatam ca totul are o continuare. Si speranta ca trecutul va reinvia ramane neclintita. Wonder just where you are.
[Azi s.a implinit un an.]
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Si cati ani vor mai urma......
RăspundețiȘtergereparca ziceai ca nu iti mai pasa? :-??
RăspundețiȘtergereLIAR :))
nu e vorba ca imi pasa ba boule. e vorba de amintiri:)
RăspundețiȘtergereSigur, tot cochil esti;)!
RăspundețiȘtergeresa.mi mananci pula! iar vorbesti in necunostinta de cauza:D
RăspundețiȘtergeretrebuie sa ma asculti minorul pizdii! sunt mai batran, intelept!
RăspundețiȘtergereesti mai intelept in taina prostiei;;) Imi pare rau maestre:))
RăspundețiȘtergereHahaahaaahaaa
RăspundețiȘtergere